Circoviroza porcină

Circovirusul porcin de tip 2 (PCV-2) este una dintre cele mai devastatoare boli care au afectat fermele de porci din întreaga lume în ultimii ani. PCV-2 este agentul cauzal al mai multor afecțiuni clinice și patologice distincte, cunoscute colectiv sub numele de boală asociată infecției cu circovirus porcin (PCVD), adesea caracterizată prin întârziere a creșterii, mortalitate și pierderea creșterii și a producției de finisare. PCVD rămâne un diagnostic diferențial important în fermele de porci, având un impact enorm asupra productivității. Înainte de punerea în aplicare a măsurilor preventive, costul bolii pentru Uniunea Europeană era estimat a fi cuprins între 562 și 900 milioane de EURO pe an.

Dintre rasele de porci, cea mai susceptibilă este rasa Landrace. Incidența în efectivele de suine este cuprinsă între 20-80%. În general morbiditatea este scăzută, dar mortalitatea ridicată, chiar 50% la purceii înțărcați. Anticorpii maternali dispar la vârsta de 8-9 saptamâni, ceea ce indică expunerea animalelor la infecție în jurul vârstei de 11-13 saptamâni și corespunde cu formarea loturilor de îngrașare.

Tabloul clinic

Infectia cu PCV-2, se asociaza cu tremurul congenital infectios (ITC) și cu sindromul cașectizant multisistemic după înțărcare (PMWS).

Tremurul congenital infecțios se întâlnește la purcei în prima săptămână de viață și se exprimă prin:

• frisoane ale musculaturii scheletice, severe sau moderate, bilaterale care diminuă în somn sau când animalele sunt liniștite;
• în formele severe se poate produce moartea în prima săptămână de viață datorită incapacității purcelului de a se alăpta (inaniție);
• purceii care supraviețuiesc în prima săptămână de viață își revin până la vârsta de 3 săptămâni, dar la unele cazuri procesul persistă pe toată perioada de creștere și îngrăsare.

Sindromul cașectizant multisistemic după înțărcare (PMWS) afectează purceii în vârstă de 6-8 săptămâni, rar purceii sugari. Se manifestă prin:

• emaciere,
• pierdere în greutate,
• tahipnee, dispnee
• păr aspru, pielea palida, icter
• inconstant diaree, tuse,
• tulburări nervoase centrale.

Au fost descrise și alte boli asociate PCV2, inclusiv insuficiență reproductivă, boli respiratorii la porcii de finisare și o boală neobișnuită a pielii și a rinichilor, denumită sindrom de dermatită și nefropatie porcină.

Tratament

Nu există un tratament specific pentru porcii afectați. Aplicarea principiului totul plin-totul gol, curățarea și dezinfecția amănunțită între loturile de porci și segregarea timpurie precum și eutanasierea porcilor afectați sunt măsuri care pot ajuta la controlul bolii.

Imunoprofilaxie

De la apariția vaccinurilor PCV2, boala a scăzut foarte mult în efectivele vaccinate. Majoritatea medicilor veterinari sunt de acord că vaccinurile PCV2 au fost cea mai influentă dezvoltare în industria porcină din ultimii 5 ani. În prezent, cele mai bune estimări ar indica că 90-95% din populația de porcine în creștere este vaccinată pentru PCV2.

În prezent, există mai multe vaccinuri PCV2 disponibile comercial în majoritatea țărilor. Toate vaccinurile, în acest moment, sunt derivate din genotipul PCV2a și sunt etichetate pentru prevenirea bolii la porci în creștere (3 vaccinuri) sau pentru utilizarea la scroafe (1 vaccin) pentru a crește imunitatea maternă la purcei prin absorbția colostrală. Vaccinurile disponibile comercial sunt etichetate pentru administrare cu o singură doză, două doze sau doze flexibile, toate manifestând o foarte bună eficacitate. Vaccinul PCV2 a fost studiat pe larg în ultimii ani; concluzia comună solidifică faptul că vaccinarea este cea mai bună metodă pentru controlul PCVD în cadrul unui efectiv sau populație de porci.

Importanța vaccinării contra PCV2

• Scăderea morbidității și mortalității
• Îmbunătățirea sporului mediu zilnic de greutate
• Creșterea ratei de conversie a furajelor
• Uniformizarea greutății lotului
• Reducerea utilizării antibioticelor

Referințe

•  Bergström G, Wallgren P: 2006, The incidence of thin-to-wasting pigs with respect to race in a progeny test station affected by PMWS. Proc 19th International Pig Veterinary Society Congress 1: 169.
•  de Jong M, Wellenberg GJ, Elbers AR: 2005, An epidemiological case-control study of post-weaning multisystemic wasting syndrome (PMWS) and porcine dermatitis and nephropathy syndrome (PDNS) in pigs in the Netherlands. Proc Intern Conf “Animal Circoviruses and Associated Disease” 83.
•  Fachinger V, Bischoff R, Jedidia SB, et al.: 2008, The effect of vaccination against porcine circovirus type 2 in pigs suffering from porcine respiratory disease complex. Vaccine 26:1488-1499.
•  Park J.-S., Kim J., Ha Y., Jung K., Choi C., Lim J.-K., Kim S.-H., Chae C. Birth Abnormalities in Pregnant Sows Infected Intranasally with Porcine Circovirus 2. Journal of Comparative Pathology.