Bronşita infecţioasă – problema încă întemeiată. Control şi soluţii preventive eficiente.

Introducere în bronşita infecţioasă.

Bronşita infecţioasă rămâne una din bolile fundamentale ale sistemului respirator la păsări. Conform multor cercetători ai bronşitei infecţioase, în regiunile neafectate de influenţa aviară foarte patogenă şi virusul pseudopestei aviare, bronşita infecţioasă este cea mai gravă boală din punct de vedere economic în avicultura industrială.

Patogenitatea tulpinilor de virus al bronşitei infecţioase

Pentru simplificarea înţelegerii diferenţelor şi similarităţilor între sero-tipurile individuale ale virusului bronşitei infecţioase, cercetătorii au hotărât să creeze, pe baza cunoştinţelor dobândite, un arbore filo-genetic al virusului bronşitei infecţioase. Se cunosc peste 1000 de sero-tipuri diferite şi este dificilă prezentarea lor într-un grafic, totuşi sunt listate mai jos cele cu cea mai mare importanţă economică şi epizootică.

În plus, datorită variabilităţii semnidficative a virusului bronşitei infecţioase, s-a hotărât clasificarea lui pe grupuri genetice de la GI la GVI, cuprinzând, împreună, 32 linii diferite. Cel mai cunoscut şi larg răspândit este genotipul GI, care cuprinde 27 de linii. Şi astfel tulpinile virusului bronşitei infecţioase ce apar în toată lumea, precum cele ale prim descoperitei tulpini Massachusetts, în principiu neschimbate de-a lungul anilor, aparţin de GI-1 şi pot fi distinse atât sero-tipuri de câmp, cât şi vaccinuri cunoscute precum H120 sau M41. Totuşi, în mediu există, de o perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă, şi alte varante, cu importanţă economică şi epidemiologică diferită.

În trecut, unele variante de bronşită infecţioasă au dominat în unele ţări, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, precum aşa-zisele variante olandeze D1466 şi D274 în anii ’80 şi varinta italiană IT-02 în anii ’90.

Sero-tipurile cu cea mai mare importanţă economică, însă, le includ pe cele patogene, circulate mult timp prin mediu. Momentan în regiunea Europei există sero-tipuri ale grupului 793B, aparţinând grupului genetic GI-13. Acest sero-tip a fost izolat în anii ’90 iar pe baza lui au fost create numeroase vaccinuri comerciale, inclutând vaccinul Tabic Var, conţinând sero-tipul variantei 233A.

Crearea acestui vaccin a fost un răspuns la simptomele respiratorii, diareea şi fecalele apoase albe observate în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, şi la nefrita vizibil dominantă la necropsie, unde rinichii erau roz palid, umflaţi, cu o structură clar vizibilă (fotografiile de mai sus). De aceea, sero-tipurile acestui grup sunt încă numite nefro-patogene.

Din jurul lui 2003, a fost observată în China prezenţa unui nou sero-tip, clasificat în grupul GI-19, cunoscut drept QX sau D388. Acest virus a fost, în principal, cauza patologiei sistemului excretor. La scurt timp după apariţia primului raport, alţi cercetători au descris circulaţia acestor tulpini nefro-patogene similare QP în Orientul Mijlociu, Europa şi Africa. Virusul QX, izolat cu succes din rinichi, oviduct şi cecum, a fost suspectat a provoca daune permanente oviductului şi ovarului în perioada de creştere timpurie (aşa-zisele „ouătoare false” sau “găini pinguin”). Aceste păsări suferă de schimbări ireversibile în sistemul reproductiv, din cauza bolii (fotografiile de jos). La broilerii infectaţi cu tulpina variantă, funcţia rinichilor este, cel mai adesea, deteriorată, astfel că cel mai important simptom în hala de găini este aşa-zisul sindrom al aşternutului ud, ducând la rezultate economice slabe şi mortalitate sporită.

În anii de început ai secolului 21, în Israel şi ţările învecinate, a început să provoace pagube economice un nou sero-tip al virusului bronşitei infecţioase, aparţinând grupului genetic GI-23 – IS/1494/06 sau Var2. Foarte curând, infecţia s-a răspândit în regiunea Turciei, apoi în Polonia, Ucraina şi Statele Baltice. Momentan, în Polonia se estimează că în jur de 30% din toate infecţiile clinice de bronşită infecţioasă de pe teren sunt provocate de această variantă a virusului bronşitei infecţioase (fotografiile de mai jos). Simptomele respiratorii sunt relativ rare la broilerii bolnavi, pe când simptomele dominante sunt leziuni hepatice semnificative, aşternutul ud, infecţii respiratorii secundare cu înaintare rapidă şi, drept urmare, mortalitate semnificativă, 1-2% pe zi. Ouătoarele industriale sau de reproducţie infectate prezintă o scădere a producţiei de ouă, de până la 30%, o reducere a calităţii cojii, vulnerabilitate sporită la infecţii virale asociate (în ciuda vaccinărilor – pneumovirus aviar, laringo-traheită infecţioasă) şi infecţii bacteriene secundare (Mycoplasma, Ornitobacterium). Drept răspuns la problema patologică rezultată, a fost introdus un vaccin comercial bazat pe tulpina omoloagă Var2 – Tabic Var206.

Prevenire

Experimentele clinice efectuate, în anii ’90, printre alţii, de Prof. Jane Cook, au demonstrat că folosirea a două tulpini vii atenuate diferite de virus al bronşitei infecţioase în prevenirea bronşitei infecţioasă sprijină apariţia unei rezistenţe largi contra peptidei virusului bronşitei infecţioasă, esenţială pentru producţia avicolă. Aceasta a dus la ideea de protecţie încrucişată, rezultată din folosirea de tulpini foarte imunogene de virus al bronşitei infecţioase, neaparţinând aceluiaşi sero-tip. La baza acestui fenomen se află, cel mai probabil, faptul că partea principală a genomului rămâne neschimbată la ambele variante. Din punct de vedere practic, aceasta înseamnă că vaccinul optim în programul profilactic este folosirea tulpinii de bază Massachusetts (e.g., H-120), simultan cu tulpina variantă 793b (e.g. Var233A).

Cu timpul, în condiţiile intensificării creşterii păsărilor şi descoperirii, în continuare, de serotipuri noi de virus al bronşitei infecţioase, cu patogenitate variabilă, s-a constatat, destul de des, că, în multe cazuri, în ciuda vaccinării standard cu virusului bronşitei infecţioase H120, nici unul din programele folosite n-a oferit protecţie deplină contra bolii. A fost constată, de asemenea, lipsa protecţiei eficiente, în ciuda aplicării programelor bazate pe schema de imunitate încrucişată de bază Mass + 793B, care a permis evaluarea lipsei protecţiei încrucişate între multe alte sero-tipuri. Printre altele în Israel, unde problema ineficacităţii pare a fi printre primele, în faţa infecţiei cu sero-tipul chinez de virus al bronşitei infecţioase, Udi Ashash şi grupul său de cercetători au efectuat un experiment în care, după folosirea TAbic Var (conţinând sero-tipul 233A din familia 793B), au evaluat protecţia acestuia contra unor tulpini nefro-patogene. În acest scop, o parte a celor 80 de pui broiler (nu liberi de patogeni specifici!) au fost împărţiţi în 4 grupuri aranjate separat, a câte 20 păsări fiecare. Apoi, după selectarea grupurilor de control, i.e. nevaccinat şi infectat şi nevaccinat şi neinfectat (grupurile 1 şi 2), celelalte 2 grupuri au fost vaccinate intranazal, cu Abic H120 în grupul 3 şi cu Tabic Var în grupul 4. Ulterior, ambele grupuri au fost re-vaccinate, la vârsta de 14 zile, folosind vaccinul TAbic Var, administrat intranazal. Apoi, grupurile 2, 3 şi 4 au fost infectate, la vârsta de 35 zile, folosind tulpina nefropată chineză YN05-1. Au fost observate semnele clinice şi mortalitatea la păsări, timp de 7 zile după infecţie. Păsările moarte au fost examinate prin necropsie, în căutarea simptomelor patologice. După încheierea experimentului, la vârsta de 42 zile, restul păsărilor au fost supuse unei examinări post-mortem şi unui test de laborator, reflectând, practic, starea sistemului respirator după vaccinare şi/sau infecţie.

După o analiză detaliată a rezultatelor obţinute, s-a constatat că broileri care au fost vaccinaţi de două ori, cu un vaccin conţinând tulpina 233A, din familia 793B, (grupul de păsări numărul 4) n-au prezentat nici un fel de simptome clinice sau schimbări patologice legate de bronşita infecţioasă după infecţia cu serotipul variantei chineze. Drept rezultat, se poate considera că programul preventiv folosit este complet eficient. În cazul păsărilor din grupul 3, i.e. vaccinate folosind vaccinuri conţinând prima tulpină de virus al bronşitei infecţioase H120 iar apoi 793B, protecţia a fost uşor mai slabă, deşi, de asemenea, satisfăcătoare şi a atins 75%. În grupul 2, care n-a fost vaccinat, rata mortalităţii a atins 100%. Rezultatele experimentului sunt grupate în tabelul de mai jos.