Pentru a înțelege mai bine ce simte un pacient brahicefalic care suferă de cele menționate mai sus, recomandăm a se încerca să se respire strict printr-un pai timp de 5 minute. Din acest motiv pacienții brahicefalici devin anxioși, leneși, refuză să facă efort și se sperie foarte tare atunci când simt că nu mai pot respira. Această reacție emoțională nu face decât să se creeze un cerc vicios în urma căruia vor începe să se hiperventileze, să respire pe gură, să solicite și mai mult laringele, să se edematieze și în cele din urmă să intre în hipoxie.
2. APARATUL DIGESTIV
Inițial ar părea că nu există nici o conexiune între patologia aparatului respirator și manifestările de tip digestiv. Un pacient brahicefalic are nevoie de un anumit de volum de aer pentru a-și utiliza pulmonii la capacitate optimă. Acest volum ar trebui să respecte unele condiții, cum ar fi frecvența inspirului și a expirului, viteza de parcurgere a coloanei de aer, temperatura cu care ajunge la nivel pulmonar etc. Ținând cont de modificările de la nivelul aparatului respirator, cercul vicios începe să își găsească explicații: secundar obstrucției de la nivelul cavităților nazale, coloana de aer se subțiază foarte mult, viteza aerului crește, iar efortul inspirator face ca presiunea negativă intratoracică să crească foarte mult. Frecvența respiratorie va determina creșterea momentelor în care presiunea negativă de la nivel toracic va acționa asupra structurilor de la acest nivel.
Anatomic, structurile importante care se regăsesc în cavitatea toracică sunt cordul, aorta, trunchiul pulmonar și esofagul, a cărui deschidere în stomac se realizează pe la nivelul mușchiului diafragm, responsabil de separarea cavităţii toracice de cea abdominală.
Ce se întâmplă când asupra acestor organe acționează presiunea negativă crescută? Cordul își oprește pentru o clipă activitatea, manifestând acel efect vizibil pe EKG și observabil în timpul ascultaţiei de aritmie, pauză sinusală. Esofagul va fi tras către înapoi, iar, secundar, conținutul alimentar va migra din stomac către esofag. Astfel, în completarea afecțiunilor cu care se nasc, majoritatea brahicefalicilor vor manifesta și boala de reflux gastro-esofagian și incompetența cardiei. Poziția corpului lor este orizontală, astfel că la acești pacienți conținutul gastric acid ce stagnează la nivel esofagian poate determina esofagite, care vor oferi o senzație de disconfort, chiar durere, iar pacienții vor manifesta frecvent regurgitare.
Un procent mai mare de 90% dintre pacienții brahicefalici prezintă Helicobacter spp., ulcere gastrice, gastrită foliculară. Orificiul piloric este înconjurat de numeroase falduri, iar mai bine de 50% dintre ei prezintă stenoză pilorică de diferite grade. Astfel poate apărea vomă pe seama durerii la nivel gastric sau a prelungirii timpului de evacuare a stomacului. Suferă și de boli inflamatorii intestinale, manifestate prin scaune diareice, intoleranță alimentară, scaune cu sânge.
3. DERMATOLOGIC
Pacientul brahicefalic este un atopic, un alergic, încurajat de o anatomie care îl predispune fără voie către anumite probleme dermatologice. Fața turtită, fără reducerea însă și a faldurilor generoase de la nivelul capului, îi supune apariției unei dermatite umede, încununat de un miros fetid la nivelul faldurilor din jurul nasului și a ochilor. Sunt predispuși la depozite de cerumen și la otite.
Totodată, otitele medii și interne ar putea avea conexiuni cu modificările și fenomenele din rinofaringe. Prezintă piodermită superficială, îndeosebi interdigitală, palmară și plantară, iar pacienții cu modificări ale porțiunii lombosacrale ale coloanei vertebrale pot prezenta și inflamație localizată sub coadă.
